Sporturile urbane sunt o categorie aparte sporturilor, care au puterea sa transforme chiar si cea mai tehnologizata si controlata urbe intr-un teren de joaca urias pentru spiritele libere si indraznete. Desi practicantii acestor sporturi nu sunt priviti ca niste sportiv, nu fac performanta - cel putin nu dupa rigorile conventionale - si nu primesc medalii, unii dintre ei s-ar putea masura, probabil, in agilitate, dibacie, curaj si disciplina cu marii atleti si campioni sportivi ai lumii.
Intre cele mai accesibile sporturi urbane, care au, de altfel, zeci de milioane de adepti si practicanti in toata lumea, se numara skating-ul si rolling-ul. Dupa cum o spun si numele lor, aceste sporturi presupun deplasarea cu ajutorul unui skateboard sau al unei perechi de role. Echipamentele pot fi intrebuintate, la randul lor, pe niveluri de dificultate. Daca cei mai multi practicanti se multumesc sa iasa la o plimbare relaxanta pe aleile si trotuarele oraselor, stand pe o placa de skate sau purtand rolele in picioare si riscand sa se accidenteze doar din princina neatentiei, exista si acei utilizatori care transforma totul intr-o aventura spectaculoasa.
Uneori fete, dar mai ales baieti, virtuozii skateboarderi si rolleri se angajeaza in exhibitii uluitoare, executate fie cu ajutorul unor scari si balustrade ale parcurilor si cladirilor, fie "asistati" de ceea ce ei numesc "half-pipe", o structura asemanatoare unei bolte rasturnate, de obicei din lemn, asezata pe sol si a carei forma permite executarea unor miscari extreme: salturi, rasuciri in aer, uneori si la 720 de grade, contorsionari si, nu in ultimul rand, accidente. Destul de frecvent in Statele Unite si in tarile occidentale, mai rar la noi, dar nelipsind totusi cu desavarsire, se organizeaza competitii serioase pentru acesti sportivi, care au, uneori, mize consistente in bani si echipamente. Rolele si skateboard-urile sunt adecvate asfaltului, barelor, treptelor, bancilor, in general unei suite de elemente tipic urbane.
In aceeasi categorie, cu practicanti atat amatori, cat si profesionisti si extremi, intra si ciclismul. Si el este, cel mai adesea, practicat in limitele normalitatii, pentru plimbari, dar, uneori, se ajunge si la excentricitati motrice, pe diferite bucati de constructii si betoane. "Trick"-urile cu bicicleta sunt, poate, cele mai spectaculoase si cele mai demne de admiratie, deoarece, spre deosebire de skateboard si role, este vorba despre un obiect mult mai mare si mai greu, a carui manuire implica atat mainile, cat si picioarele si a carui manevrare gresita poate duce la accidentari dintre cele mai grave.
Derivand din skateboarding, rollerblading si ciclism, au inceput sa apara mai multe activitati sportive urbane. Intre acestea, cele mai populare, in alte tari, au la baza gama de carucioare cu 3 roti cu care se pot face multe miscari spectaculoase la nivelul solului si diferite modelele de tricicleta, toate destinate "stunt"-urilor urbane. Apoi, in categoria "sarituri", exista batul cu arc, cataligele si diferite tipuri de pantofi care propulseaza individul care le foloseste la peste un metru in inaltime si pana la mai multi metri pe orizontala.
"Sportul rege" al strazilor si al betoanelor, cel despre care, totusi, nu multi au auzit si pe care extrem de putini il practica, ramane parkourul sau freerunul, o disciplina care consta in depasirea oricarui obstacol prin identificarea celui mai eficient si mai rapid mod de a ajunge din punctul A in punctul B, folosind numai mijloacele propriului corp. Practicantii acestui sport urban se numesc traceur-i, iar antrenamentul si activitatea lor includ elemente din spatiul cotidian, artificial sau natural, cum ar fi balustrade, copaci, masini sau cladiri. Acest gen de antrenament este considerat un mod de eliberare atat din constrangerile impuse de alte sporturi standardizate, cat si din limitarile autoinduse.
In Romania, parkour se practica de putin timp, pe cand in tari ca Anglia sau Franta este un fenomen vizibil inca de prin anii '80. Practicarea acestui sport nu implica echipamente prea complexe: o pereche de pantofi sport cu o talpa cu aderenta buna si destul de groasa pentru a absorbi socurile, iar in rest - haine lejere, care sa nu jeneze miscarile. Initial, acest sport era desfasurat strict in parcuri si in zone impadurite, dar freerun-ul a imprimat acestei manifestari o plaja mai larga de locuri adecvate - de exemplu, intregul oras. Acesta este si unul dintre motivele popularitatii parkourului: nu este deloc pretentios in privinta echipamentului si a terenului. In ceea ce priveste abilitatile fizice, sunt necesare antrenamente si repetari nenumarate ale unor miscari, o conditie fizica perfecta, articulatii flexibile si puternice. forta si mobilitate.
Sursa: www.descopera.ro
La 17 ani şi jumătate unii sportivi îşi dau seama că nu au ce cauta în sportul de performanţă. Eu atunci m-am apucat de baschet într-un cadru organizat. Am mai cochetat cu baschetul şi până atunci, dar nimic serios. Am jucat în curţile şcolilor, în echipa...